În urmă cu un an, la Godot Cafe-Teatru din Bucureşti, a avut loc cea de-a 11-a ediţie a Clubului Dilema veche, ediţie care l-a avut ca invitat pe preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici. Punctul de plecare a discuţiei a fost preşedinţia EUNIC – reţeaua institutelor culturale din Uniunea Europeană, care a revenit, în 2010, preşedintelui ICR. Cît a valorat pentru România acel mandat la conducerea unei instituţii europene de talia EUNIC?

„Cînd am fost invitat să fac parte din EUNIC a fost poate o primă legitimare a prezenţei de doi ani a culturii române pe pieţele europene“ – a declarat preşedintele ICR.

DE ACELASI AUTOR "Pînă şi bulgarii..." Poveşti alsaciene Schimbarea la faţă Cine hotărăşte soarta societăţii civile?„În lumea noastră, care nu mai legitimizează ierarhiile, căutînd mai degrabă să le înlocuiască cu formule de colegialitate, România suferă de un deficit endemic de legitimitate în faţa instituţiilor europene.“ Să fii valorizat „în afară“ nu merge de la sine, căci „am fost rupţi de lumea europeană timp de 50 de ani, iar în prezent trebuie să ne re-re-legitimizăm, şi doar prin confirmări repetate să creăm acel mecanism funcţional de tipul: eşti aici pentru că meriţi să fii aici.“

Pentru prima oară, unei instituţii culturale din România i s-a permis să devină un actor global, căci în aprilie 2011, ca preşedinte EUNIC, H.-R. Patapievici a condus întîlnirea „clusterelor“ EUNIC în Africa. „Pentru prima oară, în faţa actorilor tradiţionali din zonă, care sînt, previzibil, fostele puteri coloniale, a apărut un outsider, un român, România fiind considerată o ţară periferică în raport cu Europa. Acest lucru a fost remarcat de către intelectualii din Africa de Sud, care au perceput în această prezenţă o schimbare în abordarea europeană.“

Legitimitate, afirmare ca actor global şi posibilitatea de a angaja parteneriat