Om politic, istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, membru fondator al Societăţii Academice Române şi preşedinte al Academiei Române, colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, personalitate care a avut o importantă contribuţie la elaborarea planului de reforme pentru constituirea statului român modern. Este vorba despre Mihail Kogălniceanu, unul dintre cei mai importanţi oameni din generaţia pe care o reprezintă, mai ales că în perioada în care se afla la conducerea Ministerului de Externe, România şi-a cucerit independenţa de stat. Astăzi se împlinesc 121 de ani de când Kogălniceanu a murit, fulgerător, pe masa de operaţie, la Paris.
Vestea dispariţiei sale a făcut înconjurul ţării iar presa vremii i-a conturat personalitatea, în articole cuprinzătoare. Revista "Familia”, nota în cadrul rubricii "Ce e nou”: " «Testamentul lui Cogălniceanu» Se dice că Mihail Cogălniceanu a murit 10 minute după chloroformisare, în timpul operaţiunei, şi aceasta din cauza unei bole de inimă. Cogălniceanu, având deplină consciinţă de gravitatea pericolului în care se expunea, supunându-se din nou operaţiunei, a încredinţat testamentul seu în mânille dlui dr. Severeanu”.
Un amplu articol despre Mihail Kogălniceanu îl aflăm în nr. 30, din 38 iulie 1891, al revistei Foaia Diecesană din Caransebeş, sub un titlu sec: "Moartea lui Cogălniceanu”. Iată ce spunea gazetarul publicaţiei amintite, precizând, din start, o oarecare confuzie creată prin ştirile apărute în diferite ziare şi reviste ale vremii: "Despre data şi locul naşterei ilustrului defunct Mihail Cogălniceanu mai toate scirile au fost greşite. "Telegraful” din Bucuresci rectifică această eroare prin urmetoarele amenunte, datorite chiar marelui cetăţean: «Voiu îndrepta eroarea în privinţa nascerei mele, care unele din scrierile mai sus citate o fixează în anul 1807 sau 1809. Constat că nu sunt atât de b
