Până la izbucnirea protestelor populare din Egipt, anul trecut în ianuarie, Hosni Mubarak, aflat de 30 de ani la conducerea statului cu cea mai mare populație arabă, părea de neclintit, fiind sprijinit de armată și de americani. Sursa: REUTERS

Propulsat la putere în urma unei lovituri de stat, Mubarak a supraviețuit la 10 încercări de asasinare a sa, iar starea de sănătate a liderului egiptean a fost mult timp subiect de speculații. Dacă la început pentru mulți egipteni el încarna normalitatea, după trei decenii a fost alungat de pe tronul faraonilor.

Mubarak, născut la 4 mai 1928 la Kafr el-Meselha, în regiunea Deltei Nilului, a ajuns brusc la putere, după ce fostul președinte egiptean Anwar Sadat, care va rămâne în istorie pentru semnarea unui acord de pace cu Israelul, a fost împușcat la Cairo, la 6 octombrie 1981 de militanți islamiști, în timpul unei parade militare.

Mubarak a preluat conducerea țării după doar o săptămână și în scurt timp și-a câștigat simpatia egiptenilor, cărora le-a promis ”o societate egalitară”, nu una ”privilegiată”. Liderul egiptean a reușit însă să mențină la putere un regim puterni prezidențial, fără o opoziție parlamentară veritabilă, marginalizând partidele existente.

Aceeași mână de fier a avut-o și în privința diverselor aripi ale mișcării islamiste. Primii puși pe lista neagră au fost extremiștii, Mubarak începându-și mandatul cu prinderea asasinului lui Sadat și cu un val de arestări.

Mediator între Israel și Palestina

Grupările fundamentaliste islamice, printre care Al-Jihad, Gamaa Islamiyya și Talaeh al-Fatah au fost responsabile de cele mai multe dintre tentativele de asasinare a lui Mubarak.

Dincolo de așteptările multora, el a reușit o adevărată echilibristică în ceea ce privește relațiile cu statele vecine și occidentale, într-o regiune sensibilă ca Orientul Mijlociu. În