Lepa Brena reînvie spiritul turbo-folkului din anii '90, care a mers mână în mână cu criminalitatea. Arkan, soţul celebrei Ceca, era concomitent impresar muzical şi ucigaş sadic. Lepa Brena, la nunta cu Ceca

„Madonna Balcanilor” a trecut granița celor 50 de ani dar mai vrea un hit. Lepa Brena va cânta la Timișoara, dar biletele se vând foarte prost

De pe coasta dalmată până în celălalt colţ al Mediteranei, în Liban, vreo 20 de popoare, cam 150 de milioane de oameni, mişcau din buric pe muzica Lepei Brena. Azi e aproape uitată, dar cu 20- 30 de ani în urmă i se spunea "Madonna Balcanilor".

Muzica ei şi a altor zeci de sârboaice oxigenate s-a împletit cu filonul naţionalist care s-a revărsat în sângerosul război iugoslav. Se numea "turbo- folk", un eufemism pentru ritmurile orientale împachetate disco.

Turbo-folk-ul a fost ca un tatuaj pe braţele criminalităţii sârbe, iubitele foştilor criminali de război cântându-le vitejia la fel cum se întâmplă azi cu maneliştii care fac din marii infractori personaje de baladă.

S-a produs o mutaţie

Lepa Brena (Fata Frumoasă) se întoarce pe stadionul din Timişoara, unde a avut în 1984 un concert istoric. Stadionul era plin, iar cântăreaţa aflată la apogeu s-a urcat pe platforma unei automacarale, deasupra unei mulţimi în delir.

Acum, cu chiu cu vai s-au vândut vreo 3.000 de bilete, iar data concertului a fost împinsă spre sfârşitul lunii. Dar cu 30 de ani în urmă, Lepa şi-a început cariera în cafenelele populate de camionagii, la răspântia marilor şosele din Iugoslavia.

Manelele disco au declanşat fulgerător o modă, sârboaica ajungând să cânte la Eurovision în 1983. A ajuns brusc cea mai mare vedetă din Balcani, vânzând milioane de discuri şi umplând stadioane.

"Succesul ei a produs o mutaţie a gustului marelui public. Nici până azi nu s-a stins acest curen