Nu mi-aş fi închipuit niciodată în anii 2000 că voi ajunge să public vreodată o ştire despre trimiterea lui Adrian Năstase în închisoare. Sistemul părea atunci veşnic şi Adrian Năstase era sistemul.
Nu pot spune dacă Traian Băsescu - cealaltă faţă a sistemului, aşa cum, în scurtă vreme, s-a dovedit a fi - este responsabil pentru decizia dată acum câteva minute de completul de cinci judecători, dar un lucru este cert - dacă Adrian Năstase ar fi câştigat alegerile în 2004, un astfel de proces nu ar mai fi avut loc.
Nu ştiu nici acum, după ce am citit kilometri de text despre dosarul Trofeul Calităţii, dacă decizia de azi e corectă sau nu. Ea este însă surprinzătoare din perspectiva mitului Năstase, omul despre care se spunea că zeciuia fiecare afacere din România. De aici probabil impresia generală că, în loc să-l închidă pentru peştera lui Ali Baba, l-au prins cu nişte tinichele.
Strict din perspectiva sentinţei date azi, avem de-a face cu o decizie istorică pentru România şi cu o raritate în Europa - pentru prima oară un peşte cu adevărat mare - aşa cum i se spune în limbajul de la Bruxelles unui înalt oficial guvernamental bănuit de corupţie - face închisoare. Vor urma şi alţii, eventual şi din partea cealaltă? Este reţeaua cu adevărat zguduită sau totul este o reglare de conturi în cel mai pur stil românesc? Justiţia din România are de jucat un meci mare în perioada următoare. Sentinţa dată astăzi zguduie serios reţelele subterane din România pentru că transmite următorul semnal: dacă lui Adrian Năstase i s-a putut întâmpla asta, nimeni nu mai e în "siguranţă".
Dar probabil cea mai puternică imagine, o imagine pe care nimeni nu şi-ar fi putut-o imagina vreodată, este cea a lui Adrian Năstase în celulă. O celulă igrasioasă, fără termopane, fără tablouri, fără pitici de grădină. O celulă în care acest om, altădată atotputernic şi etern, îşi v
