Ponta mimează un Bruxelles de stânga la ficat, Băsescu parează, dar își lasă descoperită fața. Ponta profită și lovește cu ICR-ul în plină figură. Efortul îl dezechilibrează însă pe Ponta, în ring urcă cine nu te aștepți – intelectualii – și îi leagă un papion în jurul picioarelor. MR Ungureanu se bagă și el în seamă cu papionul, dar, în loc să strângă nodul, îl desface. Băsescu încearcă însă să profite cât încă premierul nu și-a recăpătat echilibrul și-i trântește în cap un plagiat. De căzut, cade însă Diaconu, de la Cultură. Dar el s-a împiedecat singur în propria incompatibilitate. Ponta revine în joc cu Parlamentul, care simplifică procedura de suspendare a președintelui și cu un nou Bruxelles, care, de această dată, își atinge ținta: pe lista pentru Consiliul European trimisă de Ministerul Afacerilor Externe se află numele premierului, dar nu și al lui Băsescu. Gong final? Încă nu, dar președintele se sprijină cu greu de corzi, în timp ce e numărat.

Cam așa arăta comentariul ”partidei” dintre Traian Băsescu și Victor Ponta pentru amatorii de wrestling – bătaia aia generalizată, fără reguli prea clare, căreia americanii au tupeul să-i spună ”sport”. Cu câteva mențiuni. După cum am prevăzut, Băsescu a supraevaluat efectul pe care îl vor avea acuzațiile de plagiat asupra lui Ponta. Exceptând o anumită parte a intelectualității, pentru restul populației, obținerea frauduloasă a unui titlu de doctor nu reprezintă nimic. Doar e aceeași populație care a votat fluierând deputați, senatori, primari și președinți de consilii județene care au furat fabrici, uzine, kilometri de autostradă, săli de sport, nu niște amărâte de… pagini de carte.

Mai mult, din nou previzibil, scandalul plagiatului l-a îngropat pe cel legat de politizarea ICR într-un moment în care solidaritatea neașteptată a unei mari părți a artiștilor români l-ar fi putut obliga pe Victor Ponta