Presa nu poate fi nicidecum �njosit� la rangul de "a patra putere �n stat", deoarece func�ioneaz� pentru informarea cet��enilor �i cristalizarea opiniei publice pe baza c�reia poporul adopt� decizii, ca manifestare a puterii sale; puterea poporului este singura putere politic�, �ntr-un regim care chiar a�a se �i nume�te: "puterea poporului" - , pentru a c�rei garantare a fost conceput� fragmentarea puterilor statului.
Prin urmare, presa �ndepline�te o func�ie a sistemului democra�iei �i nu este o putere separat�, dec�t atunci c�nd devine agent de propagand� a vreuneia din puterile statului (ori a sferelor acestora, incluz�nd aici propaganda opozi�iei �i a marilor trus-turi din business); �n acel caz, presa se descalific�, devenind vector al uneia dintre cele trei puteri ale statului, agres�nd democra�ia, care se �ngusteaz�.
De�i caracterizeaz� democra�iile contemporane, principiul "separa�iei" nu reu�e�te niciodat� stricte�ea aplic�rii, prezent�nd gradualit��i de �ntrep�trundere ale "puterilor", de la un relativ maxim de subordonare, care sugereaz� despotismul, la un relativ minim, care ar trebui s� garanteze manifestarea voin�ei populare.
Tenta�ia �ntrep�trunderii puterilor statului - deci, a limit�rii democra�iei - este stimulat� de impoten�a economic�, care, sl�bind puterea statului, declan�eaz� func�ia sa de autoreglare, ca s� supravie�uiasc� (desigur, despotismul, tirania, autocra�ia presupun cauze suplimentare).
Criza financiar� mondial�, care, �n Europa, s-a transformat �ntr-o criz� a sl�biciunii �n solvabilitatea statelor, ne d� prilejul s� ilustr�m empiric evolu�ia �ngust�rii democra�iei, o ispit� bine ilustrat� de diminuarea libert��ii presei �n ace�ti ultimi cinci ani. (vezi tabel 1)
Observ�m c�, �n patru ani de criz�, num�rul ��rilor cu libertate limitat� a presei a crescut cu 6,5%, adun�nd, egal, puncte procentuale, c�te 3-3
