România are cea mai mică rată de absolvire a învățământului superior din Europa. Cum se explică acest paradox, într-una dintre țările cu cele mai multe universități de pe continent?

Doar unul din cinci români de până în 35 de ani a absolvit o formă de învățământ superior. De mirare, nu? Cu atât mai mult cu cât instituțiile din sistemul universitar autohton sunt cunoscute mai degrabă pentru titulatura de „fabrici de diplome“ decât pentru criteriile dure de admitere.

Și asta, în condițiile în care numărul absolvenților români (de doar 4,5 milioane, în anul 2000) a cunoscut o creștere spectaculoasă, de peste zece procente anual - spre comparație, media la nivelul UE a fost de 2,3%. Iar această pondere va crește, probabil, în continuare, cu atât mai mult cu cât „noi, ca și Ungaria și Bulgaria, avem un învățământ de foarte slabă calitate, cu foarte multe universități neperformante și cu o reală explozie de diplome în domenii precum științele economice și științele sociale“, spune Cătălin Ghinăraru, cercetător în domeniul muncii şi protecţiei sociale.

Și totuși, revenind, avem cea mai mică rată de absolvire de pe continent. În cuvintele specialistului sus-menționat, una dintre explicații este evidentă: „să nu uităm că jumătate din România trăiește în rural, marea masă a studenților provenind din mediul urban mare. Din această perspectivă pare atât de mic numărul de absolvenți, pentru că suntem obișnuiți ca toată lumea de la oraș să aibă măcar o diplomă de facultate, dacă nu și de masterat sau de doctorat“.

„Intelectualii“, de trei ori mai avuți

Potrivit diverselor analize ale Eurostat (institutul de statistică al UE), „există o legătură de necontestat între gradul de participare la învățământul terțiar și produsul intern brut per capita“ - așa se face că cele mai mari rate sunt raportate de Luxemburg, Irlanda și Marea Britanie. Așadar, chia