Fetiţa oftează: "Nu-mi place, vreau la patinoar!” Nu reuşeşte, oricât s-ar strădui, să-şi despartă trupul în bucăţi, pe care să le mişte diferit, dar în acelaşi timp. A venit la dans oriental adusă de mama ei, pasionată de acest gen, unde mâna trebuie să facă o mişcare, şoldul – alta, iar ochii trebuie să privească într-un anume fel. Şi, pe deasupra, profesoara cere: "Zâmbeşte!”
Nu mi-am dat seama cât de nesuferit de greu e să dansezi din buric până n-am mers la o oră. "Închidem ochii şi ascultăm muzica cum ne mângâie corpul, începând de la tălpi, şi ajunge în zona bazinului. Nu se dansează cu tot corpul deodată. Ca să reuşiţi să mişcaţi doar o parte a corpului trebuie să aveţi foarte multă răbdare, trebuie să exersaţi şi acasă. Muzica orientală are un ritm, dat de tobe, şi o melodie, dată acum de vioară. Sânii şi abdomenul ascultă ritmul, iar mâinile – melodia”, explică instructoarea.
Mâinile coboară desenând trupuri de femeie, mătură podeaua. Fetele scutură umeri, braţe şi şolduri. Bănuţii de pe şalurile pe care le poartă la mijloc sună ca o mie de clopoţei de vânt.
Dansul oriental - specific corpului feminin
Corina, avocata, 31 de ani, comentează: "Nu e de mine, trebuie să ai predispoziţie pentru asta! Nu pot. Îmi vine să mă mişc din tot corpul! Cred că nu mai vin!” Profesoara îi explică: "Când ai învăţat să mergi, ai învăţat din prima? Ţi se pare că celelalte fete se mişcă mai bine? Să ştii că mai multe înveţi când te uiţi cu admiraţie decât atunci când te uiţi cu invidie!”
Cristina Bauer, care este profesoară de educaţie fizică şi sport şi predă dans oriental de nouă ani, explică de ce au oamenii nevoie de dans: "Dansăm pentru că avem nevoie să ne manifestăm sufletul. În dans, sufletul îşi arată partea lui cea mai frumoasă. Toţi tânjim după asta. Şi oamenii care nu au talent la dans se simt bine dansând.” Ea s-a apropiat de
