Condamnarea lui Năstase i-a pus gheaţă pe spinare Elenei Udrea şi l-a băgat în vrie pe tizul său Videanu, făcîndu-i să asude pe baroni, indiferent de culoarea lor politică. Acest deci se poate care trebuie că a început să se înşurubeze în capetele pînă acum impenetrabile ale multor judecători le dă curaj şi procurorilor care întocmeau capetele de acuzare cu telefonul în mînă.

Pentru Victor Ponta cei doi ani de puşcărie pe care trebuie să-i facă îndrumătorul său de doctorat echivalează cu o trecere pe la Nufărul. Din acest moment va răsufla eliberat premierul care nu mai ştia pe unde să scoată cămaşa din cauză că Năstase, în loc să-i spună unde să pună ghilimele în lucrare în 2003, avea alte preocupări, printre care şi strîngerea de fonduri pentru partid, din cauza căreia va sta doi ani la mititică.

Sentinţa de azi dă peste cap convingerea înrădăcinată a tuturor căţăraţilor în vîrful ierarhiei că Justiţia nu îndrăzneşte decît să le ia scamele de pe costum şi să-i roage să le facă pantofii. În clipa asta toţi precursorii şi urmaşii lui Năstase, indiferent de culoarea lor politică, simt că a început un cutremur care nu se va mai opri în ceea ce îi priveşte decît atunci cînd vor ajunge în liniştea celulei.

Băieţii descurcăreţi şi fetele iuţi de mînă care şi-au exersat talentele de ciorditori ai banului public pentru propăşirea partidului şi a neamurilor lor, în vecii vecilor, îşi numără banii din conturi şi se pregătesc de excursii lungi în străinătate, să-i ţină de urît lui Marta, omul lui Blejnar. Căci dacă Năstase ar fi scăpat, toţi ăştia ar fi putut spera că pendulul Justiţiei a rămas înţepenit, ca înainte. Or acum, toată baronimea pesedistă va pune umărul ca pendulul ghinionului cu executare să ajungă şi în partea în care s-au înghesuit pedeliştii, în timp ce fac toţi şedinţe de exorcizare, recitîndu-şi articole din Codul Penal şi rugîndu-se ca