Audierile pentru dosarul în care Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a cerut intrarea voluntară în insolvenţă au durat în jur de 15 -20 de minute, însă temperatura din mica sală de şedinţă de la primul etaj al Tribunalului Bucureşti s-a apropiat de cele 35 de grade Celsius de afară, la propriu şi la figurat. Era şi firesc să se întâmple aşa pentru că miza dosarului cu numărul 22.456, al insolvenţei Hidroelectrica, este uriaşă. Compania este controlată în proporţie de 80% de stat şi furnizează un sfert din energia necesară României. Cu afaceri de peste 700 mil. euro şi active nete de 3,7 mld. euro, Hidroelectrica este cea mai mare companie de stat.
Miercuri la ora 12.20, după ce judecătorul secţiei 7 comerciale a auditat nu mai puţin de 98 de dosare de insolvenţă, printre care şi cel al Romexpo, timp de trei ore, a venit şi rândul dosarului Hidroelectrica. Când grefiera a strigat numărul dosarului Hidroelectrica, în faţa judecătorului s-au prezentat Remus Vulpescu, preşedintele Hidroelectrica, de profesie avocat specializat în insolvenţă, două avocate care reprezentau interesele Hidrosind, sindicatul celor 5.300 de angajaţi ai producătorului de energie, şi avocatul societăţilor Alpiq RomEnergie şi Alpiq Romindustries, firme cu care compania are încheiate contracte directe de furnizare de energie.
Hidrosind şi cele două firme şi-au trimis avocaţii în sala de judecată pentru a se opune intrării în insolvenţă. Sindicatul şi-a motivat cererea de intervenţie prin faptul că e acţionar indirect la Hidroelectrica şi va fi păgubit de insolvenţă, iar celelalte două firme s-au prezentat drept creditori. Contractele directe încheiate de Hidroelectrica cu Alpiq RomEnergie şi Alpiq Romindustries sunt al treilea, respectiv al şaselea în ordinea cantităţii energiei livrate, după Alro şi Energy Holding.
Judecătorul s-a opus