În ciuda ploii sâcâitoare, Noaptea Muzeelor a fost şi în acest an un succes la Bucureşti. Cele mai interesante momente ale unei călătorii de 15 ore şi 70 de kilometri prin 20 de muzee sunt relatate în reportajul dnei dr. Raluca Bulea.

Ziua de 19 mai era una în care să nu ieşi din casă. Ba mai mult, nici măcar un câine să nu laşi afară, atât era de întunecat, de rece şi de umed, iar din cer picăturile mari şi dese nu mai conteneau să cadă. Şi o ţinea tot aşa de zile în şir, asta după ce începutul lui Florar păruse să ne aducă o vară timpurie, poate puţin prea... timpurie. Aşa se face că, în acea sâmbătă, atmosfera îndemna mai degrabă la stat în fotoliu, la adăpost, cu o carte în mână sau chiar ascultând muzica ploii, prea puţin la colindat prin oraş. Cu toate acestea, curiozitatea m-a răzbit şi uite că m-am trezit pe stradă, cu umbrela la purtător, pregătită de explorare... Şi dacă nu aţi ghicit încă ce anume m-a făcut să abandonez căldura de acasă, o să vă dezvălui motivul chiar acum: deşi ceasul ne arăta de-abia amiaza, începea Noaptea Muzeelor. Plimbarea prin ploaie nu putea să înceapă fără câteva linii călăuzitoare, fără o serie de puncte speciale de interes, pe lângă care s-a creat o ţesătură mai amplă a ceea ce avea să fie până la urmă scenariul serii. O primă parte a acestor repere au fost muzeele la care am renunţat în mod deliberat în urmă cu un an, căci, oricât ar fi noaptea de lungă, nu ajunge pentru a străbate oraşul în lung şi în lat, ba încă pentru a şi adăsta puţin, pe ici, pe colo. Au fost apoi locurile nou intrate în joc sau cele care au revenit după un an sau doi de pauză. Şi, nu în ultimul rând, programele speciale oferite de organizatori pentru această noapte, unele dintre ele în locuri dragi mie. Şi a mai fost ceva, ca un fir invizibil, care, el singur, ar fi izbutit să mă scoată din casă. În atmosfera destul de calmă a Bucu