William Black, americanul care a ajutat la trimiterea la închisoare a 1.000 de bancheri, spune că, pe scară largă, creditarea are la bază înşelarea încrederii clienţilor
Sistemul permite "frauda controlată" care presupune că entităţi aparent legitime sunt utilizate de anumite persoane
pentru a le frauda pe altele
Reglementatorii trebuie repuşi în drepturi după ce balonul creditării din deceniul trecut a arătat că vigilenţa pieţelor nu este suficientă pentru a preveni practicile frauduloase
Băncile operează într-un sistem atât de pervertit, încât frauda este matematic garantată, consideră William Black, profesor la University of Missouri şi cel care în calitate de şef al unor instituţii guvernamentale din SUA a ajutat la închiderea a nu mai puţin de 1.000 de bancheri în anii '80 pentru delicte de ordin financiar. Într-un interviu acordat pentru publicaţia în format electronic Peak Prosperity a lui Chris Martenson, Black a afirmat că cea mai mare bulă financiară din istorie a fost însoţită şi de cea mai mare fraudă epidemică printre elite. El recomandă reintrarea în drepturi a reglementatorilor, iar aceştia să îşi ia rolul în serios, după ce în deceniul trecut nu au fost decât o anexă a industriei financiare.
Criminalitatea contabilă şi creditarea promovată cu rea-voinţă de bănci se încadrează în definiţia pe care Black o dă fraudei: te fac să te încrezi în mine pentru ca apoi, trădându-ţi încrederea, să încerc să te fur. Într-o asemenea accepţiune, activitatea băncilor pe scară largă a fost frauduloasă.
Această fraudă este instituţionalizată în sensul că entităţi aparent legitime sunt folosite de anumite persoane ca arme pentru a-i frauda pe alţii.
Această "fraudă controlată" loveşte chiar în fundamentele funcţionării economiei de piaţă. Nu este nimic mai distructiv pentru încredere decât frauda şi, în special, frauda realizat