Abia intrat pe piata terminalelor mobile (smartphone-uri si tablete) cu micul sau procesor Atom, grupul american Intel ataca un nou segment, cel al masinilor de calcul de inalta performanta, situate undeva la granita dintre computere si supercomputere. Sursa imagine: chw.net
Prin gama de “co-procesoare” Xeon Phi, care este expresia comerciala si stadiul final al unui mai vechi proiect Intel (Larabee), gigantul american cauta sa se impuna pe piata “computingului de inalta performanta”, pe care in acelasi timp o si extinde. Ideea din spatele Xeon Phi este utilizarea extrem de comunei arhitecturi x86 ca platforma pentru construirea unei “unitati de procesare” mai puternice, usor exploatabila si adaugata unui microprocesor (CPU) traditional, care astfel castiga in putere si viteza.
Intel vorbeste acum despre Larabee ca fiind Arhitectura Multinucleica Integrata, iar pe Xeon Phi, “co-procesorul”, il descrie drept prima unitate fizica a noii tehnologii. Numit si “unitate de accelerare”, Xeon Phi va fi lansat pe piata spre finele acestui an, odata cu Cascade, noul supercomputer al Cray. Noua tehnologie implica utilizarea unor placi de baza speciale, pe care pot fi montate mai multe procesoare din generatia Ivy Bridge (22 nanometri).
O configuratie minimalista a unui sistem cu Xeon Phi presupune instalarea a cel putin 50 de procesoare Ivy Bridge si 8GB de memorie RAM GDDR5. “Dincolo de compatibilitatea sa cu modelele de programare x86, coprocesorul Xeon Phi va fi vizibil pentru restul aplicatiilor ca un nod de calcul separat, optimizat HPC si inalt paralelizat, care ruleaza propriul sau sistem de operare bazat pe Linux, independent de sistemul de operare gazda”, precizeaza Intel intr-un comunicat de presa. In acelasi document, corporatia lauda prestatia procesoarelor sale Xeon, prezente in aproape 75% din sistemele incluse in recent-publicatul Top 500 al s
