Majoritatea studenţilor români din străinătate s-ar întoarce în ţară pentru familie şi prieteni, în timp ce unu din cinci ar accepta "repatrierea" pentru un job bun, plătit între 1.000 şi 1.500 de euro lunar, potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) în perioada aprilie - mai.
Posibilitatea de promovare şi dezvoltare profesională este şi ea un motiv suficient de importante pentru care 73% din tineri ar dori să revină în ţară dacă anagajatorii de pe plan local le-ar oferi mediul propice pentru a evolua.
"Cheia spre casă a tinerilor valoroşi se află acum în mâinile angajatorilor. Considerăm că ar fi utilă sporirea şi diversificarea ofertele de muncă, precum şi îmbunătăţirea proceselor de recrutare", este de părere Maria-Magdalena Manea, responsabil cercetare în cadrul LSRS.
Deşi datele centralizate de LSRS arată că în prezent există mai mult de 50.000 de studenţi români care învaţă în străinătate, alte organizaţii non-profit de pe plan local spun că numărul acestora este de fapt mult mai mic (circa 22.000). Motivul pentru care există o discrepanţă atât de mare între informaţiile prelevate de organizaţiile care activează în zona educaţională este lipsa unei instituţii de stat care să le centralizeze.
Având în vedere situaţia economică dificilă prin care trece România şi care se resimte şi la nivel de învăţământ, fie el de stat sau privat, deşi nu există date în acest sens, foarte puţini dintre cei care au plecat în străinătate s-au mai întors în ţară.
În anii trecuţi principalele motive de îngrijorare ale acestora cu privire la posibilitatea revenirii în România ţineau de pachetul salarial sau oferta redusă a locurilor de muncă. Nici anul acesta grijile lor nu sunt cu mult mai diferite, principalii factori care le îngreunează accesul pe piaţa din România fiind ofertele de muncă neatrăgătoare (75%), in
