În noua ipostază de bust, dezvelit acum vreo trei săptămîni de primarul Onţanu, Adrian Păunescu a privit placid şi, în fine, tăcut la hipsterimea care s-a adunat în evenimentul numit Street Delivery pe Verona, ca să cînte, să picteze şi să ia parte la o serie de alte activităţi subversive, în weekendul trecut. Răposatul versificator s-a ales, printre altele, cu o pungă de plastic sau un sac de gunoi, în cap, iar poza care îl înfăţişa astfel s-a plimbat pe Facebook, stîrnind puternice reacţii pro şi contra.

Cum ar fi privit inventatorul Cenaclului „Flacăra“, prin pungă de plastic sau nu, toată povestea de pe Street Delivery? Cine a trecut pe acolo a putut vedea o colecţie de standuri şi gherete care etalau diferite tipuri de gratuitate artistică, de la clătite propriu-zis gratuite pînă la Trotuaru’, ziarul făcut de puştii de la Casa Jurnalistului şi Think Outside the Box din lucrurile bătute de trecători la o maşină de scris mecanică. Dacă ar fi fost viu şi nu i-ar fi pus nimeni sacul în cap, Păunescu ar fi zîmbit, poate.

DE ACELASI AUTOR Ministrele şi pompa Brandul Moş Crăciun Probleme de imagine - Antonescu, Băsescu, Diaconescu, Ponta Patria ca baby sitter, de 1 DecembrieDar, pînă la urmă, de ce ne interesează pe noi ce-ar fi crezut trupeşul şi detestabilul mutant liric despre amuzamentul stradal al unora? Păi, ne interesează, pentru că, acum vreo 30 de ani, Păunescu a fost întruchiparea şi promotorul unui soi de cool de mase, echivalentul autohton al superstarului rock. Şi, la fel cu arta stradală de azi, şi-a revendicat dintotdeauna rădăcini de stînga.

Punga din capul lui Păunescu e mai mult decît o pungă într-un cap, e o membrană de contact a stîngii cu stînga dintr-un alt timp. În mileniul în care ne găsim, ideile au îmbătrînit, iar scleroza lor se vede atunci cînd două ethosuri pornite din acelaşi loc se contrazic. La Chişinău, de fiecare