Învăţasem de la profesorul nostru, Gheorghe Sebestyén, că Renaşterea s-a manifestat în oraşele transilvane, şi datorită unor tehnici, tehnologii noi, care au permis utilarea locuinţelor cu obiecte pentru obţinerea unui trai mai comod, mai confortabil, am spune azi. Nu trebuie – spunea el – să căutăm forme asemănătoare Renaşterii italiene, ci să ne uităm la acele lucruri care fac traiul mai agreabil în secolele XV-XVI, în casele patriciatului urban. Şi ne vorbea despre introducerea sobelor cu cahle care înlocuiau nu tocmai eficientele şeminee, ca şi despre „tragerea sticlei în foi“, tehnologia ce avea să faciliteze o iluminare – din nou – mai confortabilă a aceloraşi case. Ne-a vorbit şi despre covoare, dar – nu ştiu de ce – nu am dat atenţie prezenţei lor. Fiindcă în lista îmbunătăţirilor aduse vieţii urbane intră şi covoarele, care îmbogăţeau şi încălzeau atît podeaua, cît şi pereţii caselor aceluiaşi patriciat. Şi nu numai.
DE ACELASI AUTOR Contele de Rîmnic Printre blocuri la Focşani Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa La CăiuţiO prezentare făcută la Muzeul Ţăranului Român de către colegul nostru, inginerul şi profesorul Dan Ionescu, m-a făcut mai atentă la subiect. Am aflat atunci că multe dintre covoarele prezente în licitaţii sub numele de „covoare de Transilvania“ au ca loc de provenienţă regiunea Anatoliei. „De Transilvania“ a rămas denumirea lor, fiindcă pe aici trecea drumul comercial pe care erau transportate de negustori din Anatolia către Europa centrală. Aşa cum numele de „Memling“, „Lotto“, „Holbein“, „Bellini“ sau „Ghirlandaio“, date altor covoare, clasifică în licitaţii acele tipuri de motive decorative ale covoarelor orientale din tablourile pictorilor purtînd aceste nume. Un advertising de mare succes al secolelor XV-XVI!
În Transilvania, multe dintre covoare provin din vama plătită de negustorii în trecere pr
