Au trecut mai bine de două decenii şi încă nu au fost rezolvate multe necunoscute care gravitează în jurul unor valori culturale şi umane ale ştiinţei şi culturii româneşti. Necunoscute ce sunt lăsate să umbrească biografia şi opera unor reprezentanţi de excepţiei ai creaţiei artistice literare sau muzicale de la noi. Mulţi dintre aceştia au fost uitaţi cu bună ştiinţă. În timp ce asupra altora nu s-a găsit răgazul unei priviri profunde spre a-i restitui în complexitatea contribuţiei acestora la tezaurul inestimabil al patrimoniului românesc şi universal.

Pictorul, scenograful, graficianul, profesorul, regizorul, actorul, maestrul de balet, George baron Löwendal (1897, Sankt Petersburg -1964, Bucureşti) face parte din această pleiadă rară. Regimul comunist (prin reprezentanţii săi) i-a amputat biografia artistică, folosindu-se, pentru ilustrarea tezelor care-i favorizau strategia politică, doar de un capitol al creaţiei lui Löwendal: portretele de ţărani bucovineni. Ceea ce nu a fost rău, fiind cu adevărat un mare portretist, dar nu numai atât. În urmă cu cinci, şase ani, s-a întâmplat un miracol: nepoata artistului, Ariadna Löwendal Avram, moştenitoarea colecţiei pictorului şi scenografului George baron Löwendal a încercat şi a reuşit să redea culturii româneşti opera unui nume aproape uitat. În primul rând, a cumpărat o casă de patrimoniu în Bucureşti, în Piaţa Cantacuzino nr.1, lângă Parcul Ioanid. Apoi a înfiinţat Fundaţia Löwendal, oferind astfel specialiştilor şi publicului posibilitatea de a-i descifra înţelesurile unei vieţi dedicate artelor. Fundaţia Löwendal organizează ateliere de teatru, artă şi arhitectură, cursuri de ceramică, desen şi pictură, educaţie muzicală; sprijină şi încurajează artele contemporane prin derularea de proiecte multidisciplinare în parteneriat cu organizaţii şi instituţii culturale din ţară şi străinătate.

@