Pe lângă comentatori, altă specie care a dat rău de tot cu bâta în baltă au fost arbitrii. Ucrainenii n-au avut şi ei baftă de un linior ca Bahramov, să semnaleze mingea în poartă, aşa cum o făcea azerul în 1966, gol cu care englezii câştigau singurul lor titlu major la nivel de echipă naţională. Brigada de la Ucraina-Anglia a fost maghiară, cu bine cotatul Kassai la centru, ceea nu l-a împiedicat pe Collina s-o trimită pachet acasă după meciul cu pricina. Nu-i mai ajută cu nimic pe ucraineni. Îl înţeleg perfect pe Blohin, când întreba retoric de ce mai e nevoie de 5 arbitri. Culmea, arbitrul suplimentar părea bine plasat, chiar pe linie, la vreo 4-5 metri de poartă, dar tot pe partea tuşierului, care ar fi putut fi obturat de acesta! De ce nu s-o fi plasat arbitrul suplimentar pe partea opusă? Eu, unul, n-am răspuns.

Dar, şi mai interesant, şi alte brigăzi au fost trimise acasă. Deşi nu se spune pentru ce, m-aş arunca eu la nişte supoziţii. Respectivii arbitri, de data asta centrali, au pus stavilă unor surprize colosale. Închipuiţi-vă numai cum ar fi arătat sferturile europenelor fără Spania şi Germania. Aoleu, urât, ce bine că nu s-a întâmplat, ar fi tentaţi să spună unii! Nu-i aşa, şi eu vreau meciuri tari, cu Spania şi Germania inclusiv, dar nu cu orice preţ. Să arate şi ele că ştiu să se descurce când sunt puse cu spatele la zid. Iată ce cred eu că li s-a imputat respectivilor arbitri… La Croaţia-Spania, la 0-0, croaţii erau eliminaţi (dincolo conducea Italia), aşa că erau în căutarea golului. La unul dintre atacuri, Busquets îl ţine clar în careu pe un croat, posibil Corluka, dar nu se acordă nimic. Cu un penalty transformat în acel moment, Spania era eliminată, s-ar fi schimbat rolurile, cine ştie dacă mai venea golul lui Navas. Deşi doream să meargă mai departe Spania, aş fi vrut s-o văd cum luptă pentru calificare, nu cum o apără.

Celă