Crin Antonescu e supărat. A rămas în groapa cu nisip a Opoziției, în timp ce toți colegii lui, de partid și de alianță, au promovat la Grupa Mare. La Putere. Ar vrea și el acolo, dar locul despre care crede că i se cuvine e ocupat. De Băsescu. Și nțțț, Băsescu nu vrea să-l lase liber. Ba mai și dă cu piciorul în jucăriile lui Crin. Colegii lui Crin îi fac cale liberă, înlătură toate obstacolele din calea lui, doar-doar o ajunge mai repede acolo unde și-a propus, schimbă legi și regulamente pe bandă rulantă. Iar Crin se aruncă orbește pe calea larg deschisă și… Și buf!, se împiedică în proprii pantaloni și cade în nas.
Dacă și-ar aminti de februarie 2008 (dar probabil dormea în acele zile), Crin Antonescu și-ar da seama că Băsescu are lăsată deschisă o portiță de la Curtea Constituționaă, conform căreia, o dată, motivat, poate refuza o propunere a premierului pentru un post de ministru. Iar acel ”motivat” e un lucru extrem de subiectiv, pentru că nu există niciun arbitraj judiciar care, eventual, să stabilească dacă ”motivul” se susține sau nu. Cum s-ar spune, Băsescu pur și simplu poate să facă asta. Să refuze învestirea lui Puiu Hașotti ca ministru al Culturii. Cum i-a refuzat postul de minsitru al Justiției Noricăi Nicolai. Pur și simplu pentru că legea i-a permis să facă asta. Desigur, și PNL și întreg USL pot porni procedura de suspendare și, la o adică, îl pot chiar da jos pe președinte.
Dar asta nu i-ar aduce niciun câștig nici lui Antonescu, nici PNL-ului, nici USL-ului. Mai mult ca sigur că pentru 95% dintre români (poate chiar mai mulți) prea puțin contează dacă Puiu Hașotti ori altă persoană va fi noul ministru al Culturii. Asta nu e o miză. Nici măcar nu ar fi vreo dovadă de ”bărbăție”, pentru că nu e nicio bărbăție să înlături din cale un fost șef de haită, rămas acum singuratic și fără puteri. Dacă tot ai pregătit și curățat drumul suspend
