Bijuteria din sticlă făurită de artizanul roman a fost găsită la situl funerar din secolul al V-lea, Utsukushi din Nagaoka.
Arheologii japonezi au stabilit că obiectele de podoabă de formă circulară au fost cel mai probabil făurite între secolele I şi IV. Aceştia au anunţat, conform mediafax, că prezenţa natronului (carbonat hidratat de sodiu) a fost unul din indicii stabilirii faptului că acesta este cel mai probabil realizat de artizanii romani ai timpului.
Obiectele, care seamăna cu nişte mărgele şi au un diametru de cinci milimetri, au realizate, potrivit arheologilor, prin o tehnică de fabricare folosită la Roma în acea epocă, numită “metoda multistrat”, ce constă în suprapunerea succesivă a straturilor de sticlă, inserând uneori filigrane din aur. Cercetătorul de la Institului Naţional al cercetătorilor ştiinţifice pentru patrimoniul naţional din Nara, Tomomi Tamura, a precizat că această tehnică este o dovadă clara a faptului că acestea au fost realizată în Imperiul Roman, iar apoi trimise prin comerţ în Japonia.
Descoperirea nu este atât de surprinzătoare ţinând cont de faptul că romanii făceau comerţ cu ţările asiatice, chiar chiar şi cu cele din Extremul Orient, în special cu China. Imperiul roman s-a întins în jurul bazinului Mării Mediterane în perioada 27 Î.Hr. – 476, Imperiul Roman de Răsărit supravieţuind până la căderea Constantinopolului, în 1453.
Bijuteria din sticlă făurită de artizanul roman a fost găsită la situl funerar din secolul al V-lea, Utsukushi din Nagaoka.
Arheologii japonezi au stabilit că obiectele de podoabă de formă circulară au fost cel mai probabil făurite între secolele I şi IV. Aceştia au anunţat, conform mediafax, că prezenţa natronului (carbonat hidratat de sodiu) a fost unul din indicii stabilirii faptului că acesta este cel mai probabil realizat de artizanii romani ai timpului.
O
