Periodic, tema celor două judeţe din Dobrogea de Sud revine în istoriografia românească, la fel cum unii istorici bulgari scriu că Dobrogea de Nord ar trebui să aparţină Bulgariei.

Destinul uneia dintre cele mai exotice părţi ale României Mari, Cadrilaterul sau Dobrogea de Sud, continuă, periodic, să revină în atenţia istoricilor şi a opiniei publice. La fel, mulţi istorici bulgari continuă să pretindă că Dobrogea de Nord, adică judeţele Constanţa şi Tulcea, ar aparţine, potrivit dreptului istoric, Bulgariei. Pentru concizie, în cuprinsul acestui articol, Dobrogea de Nord va fi desemnată cu termenul "Dobrogea", iar Dobrogea de Sud cu denumirea de "Cadrilater". Cele două entităţi au o istorie comună îndelungată, în care ele au fost mai mult timp în stăpânirea altor state decât România şi Bulgaria. Problemele legate de stăpânirea Dobrogei şi a Cadrilaterului au început în secolul XIX, după ce România şi Bulgaria şi-au dobândit independenţa faţă de Imperiul Otoman.

Numele de Cadrilater provine de la cele patru cetăţi turceşti care alcătuiau un puternic sistem defensiv în nord-estul Bulgariei de azi. Este vorba de Silistra, Ruse, Şumen şi Varna. Teritoriul a trecut prin mâinile triburilor trace şi gete, a suferit o puternică influenţă elenistică, a fost parte a Imperiului Roman, apoi a celui bizantin, a fost stăpânit de conducătorii Primului Ţarat Bulgar, apoi de cei ai Imperiului Româno-Bulgar al Asăneştilor, dar şi de voievodul Mircea cel Bătrân. O lungă perioadă de timp, Cadrilaterul, la fel ca şi Dobrogea, au făcut parte din Imperiul Otoman. În secolul XIX, Dobrogea şi Cadrilaterul erau locuite de o populaţie multietnică, ce cuprindea turci, tătari, români, bulgari, dar şi cazacii refugiaţi în anul 1775 în sudul Dunării ori chiar un mic grup etnic arab, colonizat de stăpânii otomani ai celor două provincii.

O pace cu probleme

Problema c