În plin Război Rece, Statele Unite și Uniunea Sovietică se confruntau pe orice front aveau la dispoziție. În urmă cu patru ani, în 1980, americanii au condus un boicot al Jocurilor Olimpice de la Moscova, mișcare la care s-au aliniat alte 61 de țări. Mulți sportivi din țările care au boicotat, au participat, însă, sub steagul și imnul generic al Jocurilor Olimpice. Avertizând că americanii se folosesc de Olimpiadă pentru propagandă politică și îndoctrinare cu idei anti-sovietice, presa din URSS a pregătit terenul pentru boicotul oficial, anunțat pe 8 mai 1984.
14 țări, majoritatea din blocul sovietic, s-au alăturat inițiativei și au renunțat la participarea la Jocurile Olimpice. Deși făcea parte din sfera de influență sovietică, România nu a răspuns pozitiv îndemnului la boicot, mergând la Los Angeles cu delegația oficială. Totuși, majoritatea țărilor care au luat parte la boicot aveau sportivi de top, favoriți în cel puțin o probă, cu șanse reale la o medalie olimpică la Los Angeles.
Țările care nu au praticipat la cea de-a XXIII-a ediție a Olimpiadei, ca urmare a boicotului au fost: Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, Republica Democrată Germană, Cuba, Cehoslovacia, Mongolia, Vietnam, Laos, Afganistan, Polonia, Yemenul de Sud, Coreea de Nord, Etipioa și Angola. Iran, Libia și Albania nu au răspuns invitației americanilor la JO din alte considerente.
Pe 21 mai, președintele CIO din acea perioadă, Juan Antonio Samaranch, s-a întâlnit cu reprezentanții țărilor care boicotau Jocurile de la Los Angeles, în speranța că va reuși să le schimbe opțiunea. La Praga au sosit 11 țări din blocul sovietic, printre care și România. În timp ce românii dădeau asigurări că vor participa la olimpiada americană, celelalte țări prezente la întrunire au început să discute despre organizarea propriei competiții sportive.
Astfel au luat na
