Dezamorsarea crizei datoriei le impune ţărilor din Uniunea Europeană o mai mare solidaritate, dar renunţarea la suveranitate pe care ea o presupune nu poate fi discutată decât cu moderaţie pentru a nu trezi suspiciuni antifederaliste, relatează joi AFP.

''Trebuie să mergem către o mai mare integrare financiară, bugetară şi economică. Vom avea o uniune economică pentru sfârşitul anului'', a afirmat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, la summitul G-20 din Mexic.

Însărcinat cu pregătirea unui raport pentru summitul european din 28-29 iunie, Van Rompuy ''este foarte ambiţios, cu idei concrete'', a mărturisit pentru AFP un responsabil european.''Această integrare se bazează pe o uniune economică, o uniune bancară, o uniune bugetară şi o uniune politică'', a subliniat responsabilul european.

''Criza a arătat necesitatea de a accelera integrarea europeană'', a afirmat vineri şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle. Este vorba de ''a întări Europa pentru a o face mai eficientă şi capabilă să acţioneze'', a pledat el.

Şeful guvernului italian, Mario Monti, cu sensibilitate federalistă, susţine, de asemenea, acest demers. ''Pentru a ieşi în bune condiţii din această criză a Zonei euro şi a economiei europene, este necesară o mai mare integrare europeană'', a declarat el într-un articol publicat vineri de mai multe ziare, inclusiv Guardian.

''Cu o Europă federală, nu vom mai avea această discontinuitate în procesele decizionale'', susţine ministrul său pentru afaceri europene, Enzo Moavero. Dar federalismul este ''un concept foarte sensibil în unele ţări'', deoarece el înseamnă cedarea unor părţi din suveranitatea naţională către instanţe superioare europene, avertizează un responsabil european.

Regatul Unit nici nu vrea s-audă vorbindu-se de această chestiune. Franţa este la rândul său foarte r