Raportul administratorilor Hidroelectrica, semnat chiar de preşedintele CA Remus Vulpescu la finalul lunii mai, aprecia "soliditatea deciziilor" şi "viziunea anticipativă a managementului" din 2011. O lună mai târziu acelaşi Vulpescu semna intrarea în insolvenţă a celui mai mare producător de energie al ţării. Cum a devenit Hidroelectrica într-o lună un "dezastru de management"?
Nimic din raportul administratorilor pe activitatea de anul trecut a Hidroelectrica întocmit pe 25 mai nu anunţa că pe 15 iunie cel mai valoros activ al statului român avea să-şi ceară singur insolvenţa şi s-o obţină în numai cinci zile. La fel, nici raportul auditorului realizat de KPMG, una dintre cele mai mare firme de audit şi consultanţă din lume, pe baza situaţiilor financiare din 2011 şi întocmit tot pe 25 mai 2012, nu conţine niciun indiciu despre situaţia gravă în care se afla compania. În schimb, "viziunea anticipativă a managementului" era lăudată, totul sub semnătura administratorilor şi directorilor Hidroelectrica, pentru ca în câteva zile ea să fie caracterizată prin cuvântul "dezastru".
"Hidroelectrica, deşi s-a confruntat în anul 2011 cu o secetă severă, a avut totuşi o cotă de piaţă de circa 23,75% din total producţie de energie electrică în sistemul energetic naţional în condiţii profitabile, gestionând eficient resursele de apă." Aceasta este doar una dintre frazele din raportul administratorilor pe 2011 prin care se atestă faptul că în ciuda condiţiilor severe, Hidroelectrica a mers mai departe.
"Pentru încheierea exerciţiului financiar al anului 2011 în condiţii de profitabilitate au fost luate o serie de măsuri tehnico-economice de reducere a cheltuielilor de strictul necesar fără a afecta funcţionarea activităţii de producţie a societăţii în regim de siguranţă în vederea încadrării în veniturile realizate, măsuri prezentate şi în consiliul
