Prorector al ASE Bucureşti, profesor la Departamentul de "Economia şi Tehnologia Producţiei Agricole şi Alimentare”
Săptămânile trecute, ziarele au publicat mai multe articole pe teme agricole. Îngrijorarea cea mai mare a tuturor vizează anul 2013, în care vom mânca, se spune, mai mult din import, deoarece aproape toate unităţile mici de procesare a cărnii şi laptelui din România vor fi închise, ca necorespunzătoare standardelor din UE. După două decenii de importuri masive în toate domeniile, dar mai cu seamă în sectorul alimentar, când credeam că programe naţionale, elaborate cu mulţi ani în urmă, îşi vor fi făcut efectul, scăzând dependenţa ţării noastre de laptele, carnea şi legumele europenilor, aflăm cu surprindere că n-a existat nici un program, că nici un guvern nu s-a preocupat de independenţa agricolă, de încurajarea producţiei interne, de sincronizarea cu Uniunea în privinţa standardelor. UE pur şi simplu nu mai vrea să ne păsuiască, a făcut-o deja câţiva ani, răbdarea ei luând în mod oficial sfârşit la 1 ianuarie 2013. Dată fiind această ştire de o gravitate excepţională, ne-am adresat profesorului Nicolae Istudor, prorector al ASE Bucureşti, considerat de specialiştii domeniului drept cel mai bun expert, potrivit pentru fotoliul de ministru al agriculturii.
"Estimez că România va accesa 80% din fondurile europene pentru dezvoltare rurală”
- UE ne-a pus mulţi bani la dispoziţie pentru dezvoltarea rurală, dar n-am atras sume prea mari. Cum explicaţi această nefirească incapacitate a românilor de a cheltui miliarde, domnule profesor?
- Începând cu anul 1999, odată cu elaborarea documentului strategic Agenda 2000, dezvoltarea rurală reprezintă al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, pentru care s-au alocat 96 de miliarde euro, la nivelul UE, pentru perioada 2007 - 2013. Din păcate, gradul de accesa
