De asemenea, palmaresul său mai cuprinde 6 titluri mondiale şi 3 medalii de aur la Jocurile PanAmericane. A primit mai multe oferte de a trece la profesionism, dar a refuzat de fiecare dată, devenind sportivul favorit al lui Fidel Castro.
Felix Savon s-a născut în localitatea San Vicente, în Provincia Guantanamo, în septembrie 1967, începându-şi cariera în 1980. Ascensiunea sa a fost fulminantă, la nici 18 ani, în 1985, devenind campion mondial de tineret, la Bucureşti, iar din acel moment nu a mai putut fi oprit. În 1986, la Reno, în Statele Unite, a cucerit titlul mondial la seniori, iar un an mai târziu s-a impus la pas la Jocurile Pan Americane, culmea, desfăşurate tot pe terenul americanilor, la Indianapolis.
Toate calculele îl dădeau favorit clar pentru aurul olimpic la Seul, dar boicotul Cubei l-a împiedicat să-şi vadă visul cu ochii. Savon nu a dezarmat şi a continuat să bată pe toată lumea, la Mondiale (1989 şi 1991) sau Jocurile Pan Americane (1991). Şansa de a deveni campion olimpic i s-a ivit în 1992, la Barcelona. În capitala Cataluniei, pugilistul cubanez s-a distrat cu toţi adversarii. I-a învins pe rând pe polonezul Krzysztof Rojek (KO, repriza a 2-a), germanul Bert Teuchert (11-2), americanul Danell Nicholson (13-11), olandezul Arnold Vanderlyde (23-3), înainte de a câţtiga clar finala cu nigerianul David Izonritei (14-1).
Până la următoarea ediţie a Olimpiadei, cea desfăşurată în 1996, cubanezul a obţinut alte două titluri mondiale, la Tampere (1993) şi Berlin (1995). Apoi, la Atlanta, a obţinut al doilea aur olimpic, după o nouă demonstraţie de forţă, încheiată cu o victorie entuziasmantă în ultimul act, în faţa canadianului David Defiagbon (20-2).
După Atlanta, cariera sa a intrat într-un uşor declin. În 1997, la Budapesta, a fost învins în finala Campionatelor Mondiale de uzbekul Ruslan Chagaev cu 14-4.
