Dezamorsarea crizei datoriilor impune statelor UE o mai mare solidaritate însă pierderea de suveranitate pe care o presupune nu se poate face decât în tăcere pentru a nu trezi suspiciunile antifederaliştilor, relatează AFP.

Soluţia pentru a depăşi criza este să avem "mai multă Europă şi nu mai puţină", a afirmat vineri cancelarul Angela Merkel la încheierea unui summit Italia-Franţa-Germania-Spania la Roma.

"Trebuie să dăm un semnal şi să ne apropiem într-o uniune politică. Vrem să lucrăm la o uniune politică mai importantă", a insistat aceasta.

Preşedintele UE Herman Van Rompuy a fost desemnat să pregătească un raport cu privire la modalităţile de sporire a integrării în cadrul UE.

În concluziile sale, pe care le va prezenta liderilor UE în cadrul summitului de la 28 şi 29 iunie la Bruxelles, el "este foarte ambiţios, cu idei concrete", a declarat pentru AFP un oficial european.

"El îşi bazează această integrare pe o uniune economică, o uniune bancară, o uniune bugetară şi o uniune politică".

Şeful guvernului italian Mario Monti, de orientare federalist, susţine de asemenea acestă abordare. "Pentru a ieşi în bune condiţii din această criză a zonei euro şi a economiei europene, avantajul integrării este necesar", a declarat acesta vineri.

"Cu o Europă federală nu am mai avea această discontinuitate în procesul decizional", susţine ministrul italian al Afacerilor Externe, Enzo Moavero.

Însă federalismul este "un concept foarte sensibil în unele state", deoarece acesta înseamnă cedarea unor părţi a suveranităţii naţionale către instanţe superioare europene, avertizează un oficial european.

Marea Britanie nu vrea să audă despre acest subiect. Franţa este la rândul său foarte reticentă la orice pierdere a suveranităţii.

Nu va fi "niciun transfer de suver