Astăzi, în Banat, la fel ca în toată România, se sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Pe lângă sărbătoarea creştină însă astăzi este ziua Sânzienelor, care vine din moştenirea păgână a poporului nostru. Mai mistice şi deci mai atractive, Sânzienele presupun mai multe activităţi interesante, iar cele mai vizate de această sărbătoare rămân femeile tinere.

Potrivit surselor istorice, sărbătoarea Sânzienelor provine dintr-o tradiţiei a venerării zeiţei Diana. Această zi şi, mai ales, noaptea de 23 spre 24, marchează solstiţiul de vară, iar precreştinii sărbătoreau cu sfinţenie această trecere. Ziua se numeşte Sânziene în Banat, Oltenia, Transilvania, Maramureş sau Bucovina. În sudul Moldovei, în Muntenia şi Dobrogea însă aceasta poartă denumirea de Drăgaică.

Legenda spune că Drăgaica sau Sânziana, zână păgână, pluteşte prin aer şi chiar coboară pe pământ în ajunul şi în ziua solstiţiului. Vrăjitoarea soarelui cântă şi dansează, însoţită de un alai de zâne şi fecioare frumoase.

Dacă Rusaliile sunt prăpăstioase, Sânzienele sunt vesele şi iubitoare. În accepţiunea vechilor locuitori ai Europei, acestea proteajează nu doar roadele de intemperii, ci şi femeile de singurătate.

"Daă însă oamenii nu le ţin sărbătoarea aşa cum se cuvine, jură strâmb sau fac alte rele, Sânzienele se supără şi pot aduce un sac de pedepse: femeilor care nu ţin ziua lor le pocesc gura, cei pacatoşi sunt loviţi cu "lanţul Sanzienelor", animalele pot rămâne sterpe, pot isca vijelii şi grindină lăsând astfel câmpurile fără rod şi florile fără de puteri tămăduitoare", potrivit site-ului superstitii.ro.

Ce se întâmăplă în Noaptea Sânzienelor

Tradiţia spune că nu sărbătoreşti cum se cuvine zânele belşugului dacă nu respecţi anumite reguli. Totul începe cu asfinţitul zilei de 23 iunie, când oamenii culeg braţe de flori de sânziene. Fetele îmbrăcate de sărbătoa