Capacităţile sunt utilizate sub 50% în industrie şi agricultură, unităţile de cazare turistică sunt ocupate sub 25%, iar gradul de intermediere financiară nu trece de 45%.

Unul dintre cele mai vizibile semne ale crizei economice este paragina. În termeni de specialitate, aceasta se traduce prin decalajul dintre potenţial şi utilizarea efectivă a capacităţilor, iar în România zilelor noastre paragina este vizibilă la tot pasul, inclusiv în statisticile publice.

„Adevărul" vă propune o trecere în revistă a principalelor domenii din economie din perspectiva (ne)utilizării capacităţilor, aşa cum se prezintă acestea în raportările oficiale.

Apogeul a fost atins foarte rar

Niciun domeniu din economia românească nu şi-a atins decât temporar, în perioadele de „supraîncălzire" a economiei, apogeul de potenţial. Să ne amintim doar că în anii de boom (2007-2008), pe când construcţiile trăgeau în sus producţia industrială, fabricile de ciment şi cele de confecţii metalice au atins maximul capacităţilor de producţie. Acum, unele sectoare funcţionează la cota de avarie, pe fondul scăderii cererii şi îngheţării marilor proiecte de investiţii. Per ansamblu, potenţialul de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) este estimat undeva la 3,5%-4%, dar în 2012 avansul real nu va trece de 2%.

Cod roşu de îngheţ în industrie

Marile şi micile companii de producţie lucrează cu cel mult 50% din capacităţi, în condiţiile unei cereri tot mai scăzute pe piaţă. Comenzile noi sunt tot mai „subţiri", în special cele venite de pe piaţa externă a produselor industriale, astfel că pentru viitorul apropiat se întrevede doar o şansă: reluarea investiţiilor în construcţiile autohtone sau, în lipsa acestora, oprirea unor fabrici şi trimiterea oamenilor în şomaj tehnic.

Datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică arată că gradul de ocupare în unită