În 1989 România se afla pe locul şase în lume la producţia de gogoşi de mătase. Livezile de dud au fost vândute, actele terenurilor nu se mai găsesc, iar astăzi, o singură femeie mai ţese la război mătasea naturală produsă la ea în bătătură.

1 /.

Afacerea „Viermii de mătase” sau cum a reușit România să distrugă o industrie care i-ar fi adus milioane de euro din export a fost subiectul de astăzi al emisiunii prezentată de Laurentiu Radulescu și difuzată la Digi24, „Din interior”. „Cum a dispărut borangicul românesc? Cum a disparut o afacere care ar fi putut aduce milioane de euro României? Care au fost viermii ce au ros o întreagă ramură a agriculturii româneşti?”, au fost întrebările puse de reporteri, la care au au primit însă puține răspunsuri.

Producţia de mătase în România: 80 de kilograme pe an

În 1989 Romania se afla pe locul şase în lume la producţia de gogoşi de mătase, iar acum a dispărut cu totul de pe harta mătăsii naturale. Astazi, în toata România mai trăieşte o singură femeie care ţese la război straie din borangic, la Stoeneşti, în Vâlcea, cu mătase produsă chiar la ea în bătătură. Lunile mai şi iunie sunt fără odihnă pentru familia Cristinei Niculescu. Toată atenţia şi grija se învârt în jurul unor lădiţe, ţinute cu grijă într-o anexă a casei. Aici cresc viermii de mătase, cei care toată ziua road frunză de dud şi, într-un final, ţeas gogoaşa de mătase. Pentru acest lucru, Cristina şi cele câteva femei angajate trebuie să culeagă frunze de dud de cinci ori pe zi, să le toace şi chiar să le usuce, când plouă afară. „Iniţial, nu ne-am gândit că vom creşte şi viermi de mătase. Mă ocupam cu ţesutul hainelor tradiţionale. La un moment dat, bumbacul se scumpea, materialele nu prea erau de calitate şi am decis să facem pasul acesta”, explică femeia. În gospodăria familiei Niculescu se produc anual în jur de 80 de kilograme de gogoşi de mă