Niciun demnitar de rang înalt din Republica Moldova nu a fost condamnat vreodată pentru corupţie, deşi mulţi s-au ales cu dosare penale. Observatorii explică fenomenul prin politizarea organelor de drept şi lipsa de voinţă.
În ultimii zece ani, Cornelia Cozonac, preşedintele Centrului de Investigaţii Jurnalistice, a urmărit zeci de dosare de corupţie pornite împotriva unor persoane cu funcţii de răspundere din structurile Puterii, însă nu-şi aminteşte niciunul care să se fi încheiat cu o condamnare la închisoare. „Aproape toate erau cu tentă politică, chiar dacă aveau la bază fapte reale. Organele de drept lucrau la comandă şi adunau materiale compromiţătoare la adresa liderilor politici pentru a-i şantaja. De regulă, aceştia îşi cedau afacerile, sferele de interese sau lucrau pentru Putere. Acolo unde era vorba de sume foarte mari, existau bani suficienţi şi pentru a mitui procurori sau judecători", povesteşte jurnalista.
Majoritatea acestor cazuri nici nu au ajuns în instanţă, fiind clasate. „De multe ori, procurorii se tem să le ducă la bun sfârşit pentru că la un moment dat şi ei au călcat strâmb şi sunt şantajabili", adaugă ziarista.
Şi pentru că Moldova e o ţară mică toată lumea se cunoaşte, adesea o mână o spală pe alta. „Există şi o înţelegere tacită de a nu persecuta pe cineva pentru că mâine poţi să te pomeneşti şi tu în aceeaşi situaţie", precizează Cristina Cojocaru, expert ADEPT.
Ex-ministrul Apărării Valeriu Pasat, singurul demnitar care a ajuns după gratii, fiind însă ulterior achitat, se declară victima unui proces politic. El spune că în cei 20 de ani de independenţă s-a creat un cerc vicios. „Cei care vin la guvernare vor să-şi păstreze bunurile şi să se îmbogăţească, iar organele de drept le pun pe masă informaţiile care le convin. Aşa va fi şi în continuare până nu vom depolitiza instituţiile de securitate, ordine publică şi