Mohamed Morsi, candidatul Frăţiei Musulmane, a câştigat alegerile prezidenţiale din Egipt, cu 51,73% din voturi, a anunţat preşedintele Comisiei Electorale Prezidenţiale, Farouq Sultan, după un discurs introductoriu de aproximativ 80 de minute. Contracandidatul său, Ahmed Shafiq, a obţinut 48,27%. Mulţimea adunată în piaţa Tahrir din Cairo a izbucnit în urale, dar Morsi - un islamist care a promis că va forma un guvern de uniune - are puţine şanse să îşi pună în aplicare programul după ce armata a acumulat în ultima lună puteri discreţionare. Fraţii Musulmani au promis că vor continua protestele până când armata va ceda puterea autorităţilor civile.
În centrul luptei pentru Egipt se află o instituţie ne-aleasă de nimeni, dar care deţine cea mai mare putere în stat fără să dea socoteală nimănui. Este un gup de 24 de generali reuniţi în cadrul Comandamentului Suprem al Forţelor Armate (SCAF), care, după îndepărtarea de la putere a lui Hosni Mubarak, a acceptat, în entuziasmul revoluţionarilor din piaţa Tahrir să umple vidul de putere lăsat de Mubarak. Şi, ca mai de fiecare data, grupurile care ajung la putere pe valul revoluţiei, ajung să o confişte.
La început, totul a mers foarte bine. În martie 2011, egiptenii au acceptat printr-un referendum un calendar care prevedea alegerea unui parlament legitm, care urma să aleagă, la rândul său o Adunare Constituantă. Procesul urma să se încheie luna aceasta cu alegerea unui preşedinte.
Alegeri parlamentare s-au organizat - cât de corecte pot ele fi într-o ţară ca Egiptul şi au fost câştigate aşa cum era de aşteptat, de braţul politic al organizaţiei islamiste Fraţii Musulmani, Partidul libertăţii şi dreptăţii. Parlamentul a numit o Constituantă după care în mai şi iunie au avut loc şi alegerile prezidenţiale în care cei doi candidaţi, Muhamad Morsi şi Ahmed Shafiq au dus o luptă strânsă. Morsi, ca
