După scrisoarea trimisă de preşedintele Traian Băsescu lui Victor Ponta în care îl avertiza pe premier că îşi însuşeşte atribuţiile preşedin­telui - „Vă atrag atenţia asupra faptului că absenţa unei aprobări exprese din partea preşedintelui României cu privire la mandatul participării la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie, coroborată cu lipsa delegării exprese a prim-ministrului în calitate de reprezentant al statului român, va echivala din punct de vedere juridic cu o însuşire a unor atribuţii consti­tu­ţionale ale preşedintelui României de către prim-ministru" -, ieri preşe­din­tele a sesizat Curtea Consti­tu­ţională cu privire la reprezentarea României la Consiliul European. Or, formulată în termenii „însuşirii atribuţiilor consti­tuţionale ale preşedin­telui", controversa privind reprezentarea devine „conflict juridic de natură constitu­ţională între autori­tăţile publice", care, potrivit articolului 146 litera e din Consti­tuţie, este de com­petenţa Curţii Constitu­ţionale. De remarcat că această compe­tenţă a fost adăugată în Consti­tuţie în 2003 de Guvernul Năstase, din care făcea parte şi Ponta.

Senatul contraatacă fulgerător

Senatul a ripostat instantaneu adoptând, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege prin care Parlamentul devine singura instituţie abilitată să decidă cine va reprezenta România la Consiliul European. Deşi sesizarea preşedintelui fusese făcută, senatorii nu au aşteptat să vadă ce va decide miercuri Curtea Constituţională şi s-au grăbit să îşi însuşească atribuţii care ar putea avea implicaţii constitu­ţionale serioase. Legea ar putea fi respinsă, previzibil, de Curtea Constitu­ţională pe motiv că se încearcă modificarea Constitu­ţiei printr-o lege ordinară, dar ceea ce pare mai important pentru Senat este să dea aparenţă legală pretenţiei lui Ponta de a reprezenta România la Bruxelles.

Tot ieri