Massachusetts Institue of Technology (MIT) a divulgat mai multe informaţii despre “zăpada” de pe Marte, în urma analizării datelor adunate de două sonde spaţiale.

Fulgii de zăpadă sunt însă impropriu denumiţi astfel, ei fiind compuşi, precum marea majoritate a suprafeţei planetei roşii din cristale de dioxid de carbon (CO2) îngheţat, nu din apă. O altă deosebire faţă de cei de pe Terra este dimensiunea. Conform declaraţiei profesorului asistent MIT Kerri Cahoy, aceşti fulgi sunt foarte mici şi dacă ar fi să fie văzuţi de ochiul uman liber ar arată precum “o ceaţă deasă”, nu precum o ninsoare.

Oamenii de ştiinţă de la MIT au calculat dimensiunea fulgilor de zăpadă marţieni cu ajutorul informaţiilor obţinute de către două sonde spaţiale care orbitează în jurul Planetei Roşii, NASA’s Mars Global Surveyor (MGS) şi Mars Reconnaissance Orbiter (MRO). Astfel, conform articolului prezentat de livescience.com, în nordul planetei, “fulgii de zăpadă” din CO2 măsoara de la 8 la 22 de micronie în lăţime, în timp ce în sud de la 4 la 13 microni.

Experţii de la MIT sunt convinşi că această descoperire îi va ajută să înţeleagă mai multe despre praful care este purtat în atmosfera planetei, întrucât pentru ca aceşti “fulgi de nea” din CO2 să se formeze e nevoie de un obiect solid în jurul căruia să se condenseze, precum aceste particule de praf. Principala întrebare legată de acestă problemă pe care şi-o pun specialiştii în acest moment este, dacă este nevoie de un strat de apă în jurul particulelor de praf, care să faciliteze formarea norilor pe Marte sau nu.

Massachusetts Institue of Technology (MIT) a divulgat mai multe informaţii despre “zăpada” de pe Marte, în urma analizării datelor adunate de două sonde spaţiale.

Fulgii de zăpadă sunt însă impropriu denumiţi astfel, ei fiind compuşi, precum marea majoritate a suprafeţei planetei roşii