Nu pot decât să salut declaraţia lucidă, de luni dimineaţa, a premierului Ponta. La întrebările insistente ale unor reporteri, care trăgeau de el să-l aducă în nisipurile mişcătoare ale conflictului cu Traian Băsescu, primul-ministru a răspuns scurt şi, pentru cine are urechile înfundate, a şi repetat: Mai avem şi altceva de făcut în ţara asta. Să avem grijă de locurile de muncă, să ne aplecăm asupra urgenţelor economice, să reparăm nedreptăţile sociale flagrante, comise de fosta guvernare, să asigurăm stabilitatea ţării într-o Europa convulsionată - astea trebuie să ne preocupe.

În sfârşit, o declaraţie pe care o aşteptam încă de după instalare, o atitudine responsabilă asupra necesităţii căreia am insistat în mai multe comentarii şi care scoate Cabinetul din hărmălaia, din scandalul perpetuu în care Băsescu se simte ca peştele în apă şi pe care-l întreţine de când se ştie, de când ocupă funcţii publice.

E, de fapt, singurul lucru la care se pricepe de minune, ori pe care îl face cu vădită şi sadică plăcere. Şi a reuşit, de peste 20 de ani, între care aproape opt ca preşedinte, să întreţină în jurul lui şi, în cercuri concentrice, în toată ţara o continuă dihonie, o atmosferă de suspiciune. Nu încercaţi să-i găsiţi vreo reuşită economică, vreo grijă aparte pentru soarta unei populaţii amărâte, nu veţi găsi.

Veţi descoperi doar politici economice eşuate: de la spargerea CFR în societăţi duse apoi la faliment, la o aberantă opţiune în zona infrastructurii (România n-are nevoie de autostrăzi, iar turismul se poate face cu elicopterul) şi la combaterea crizei exclusiv prin tăieri de venituri şi îndatorarea externă bezmetică, de la instaurarea pricipiului clientelar în structurile de stat, la un suspect lobby în favoarea înstrăinării pe nimic, de fapt - a prăduirii, resurselor aurifere, cuprifere etc etc. Veţi mai constata că toată acţiunea sa de poli