În Egipt, Mohamed Morsi, candidatul "Fraţilor musulmani" la alegerile prezidenţiale, a fost recunoscut în mod oficial de către militari drept câştigător al scrutinului. El este primul islamist care devine preşedinte al Egiptului, ţara cea mai populată din lumea arabă.

Această victorie a lui Mohamed Morsi este plină de simboluri şi înseamnă în orice caz o înfrângere pentru politica pe care occidentalii au dus-o timp de cel puţin trei decenii în regiune. Cea mai mare explozie de bucurie, după anunţarea acestei victorii s-a produs în Gaza, unde mişcarea Hamas şi-a exprimat imediat speranţa că Egiptul va înceta să mai coopereze cu "inamicul israelian". Şi în Piaţa Tahrir, la Cairo, simbol al revoluţiei, unde mii de islamişti aşteptau decizia armatei, euforia a fost vizibilă, ceea ce pentru liberali şi democraţi echivalează cu o lecţie amară.

Când a început revolta egiptenilor, "Fraţii musulmani" au preferat să rămână în umbră. Iată-i însă pe islamişti, ca şi în alte ţări arabe, deturnând în favoarea lor o revoluţie pe care nimeni nu o mai poate numi "primăvară arabă". Victoria lui Mohamed Morsi, un inginer de 60 de ani care a studiat în Statele Unite, este cu siguranţă una câştigată în mod democratic într-o ţară unde majoritatea celor peste 80 de milioane de locuitori sunt ataşati tradiţiei religioase şi cred că legea islamică trebuie să stea la baza viitoarei Constituţii a ţării.

În acelaşi timp, Mohamed Morsi devine şef al statului, pe fondul unei evidente împărţiri a puterii între "Fraţii musulmani" şi militari. În Egipt, armata conduce ţara de 84 de ani, iar tot ce-şi doreşte casta militară este să poată continua să se bucure de privilegiile ei, pe un fond de stabilitate. De notat că militarii au creat pentru moment o situaţie în care preşedintele are puţine marje de manevră, întrucât Parlamentul care era controlat tot de islamişti a fost într