Liderii europeni se reunesc joi pentru discuţii ce ar putea fi decisive pentru viitorul euro. Germania va înfrunta un bloc al statelor care cer euroobligaţiuni şi o asigurare comună a depozitelor bancare.
Presiunea pe fondurile de urgenţă ale zonei euro creşte. Madridul a cerut deja ajutor de la UE, în timp ce Cipru ar putea apela şi el, oficial, la banii UE.
Roma consideră că, dacă acest summit nu va da semnale puternice, Spania şi după ea Italia vor cădea victime pieţelor financiare.
Liderii UE au în aceste zile mai multe întâlniri pregătitoare înaintea summitului din 28-29 iunie de la Bruxelles. Spania şi Italia s-au alăturat Franţei şi vor o strategie decisivă pentru rezolvarea crizei care le ameninţă economiile, în timp ce Germania pare să prefere abordarea graduală, pe îndelete, a problemelor. Premierul italian, Mario Monti, preşedintele francez, François Hollande, şi premierul spaniol, Mariano Rajoy, au făcut front comun, cerându-i lui Merkel flexibilizarea fondurilor de criză ale zonei euro, astfel încât să poată fi folosite pentru recapitalizarea directă a băncilor.
„Contribuabilul german nu poate accepta canalizarea de fonduri direct către bănci din alte ţări, deoarece nu ar avea cum să supravegheze cum este cheltuit banul", a spus Merkel la Roma. Hollande şi-a reiterat, la întâlnirea de la Roma, susţinerea pentru obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, respinsă categoric de Merkel drept prematură înaintea integrării fiscale. „Introducerea unor instrumente comune de datorie la nivelul uniunii monetare ar fi contraproductivă", a spus Merkel.
Berlinul vrea uniune politică
Divergenţele dintre politicienii europeni pe tema strategiei anticriză şi unei integrări mai profunde la nivelul zonei euro au fost subliniate, vineri, de reacţia Bundesbank la decizia Băncii Centrale Europene de a înlesni accesul la
