România se află pe ultimele locuri în UE în privinţa productivităţii muncii din agricultură, iar o soluţie ar reprezenta-o adoptarea unor măsuri de tranziţie a angajaţilor din acest domeniu spre sectoarele neagricole, cu efecte pozitive asupra PIB, potrivit unui studiu privind piaţa muncii.
România se află pe ultimele locuri în UE în privinţa productivităţii muncii din agricultură, iar o soluţie ar reprezenta-o adoptarea unor măsuri de tranziţie a angajaţilor din acest domeniu spre sectoarele neagricole, cu efecte pozitive asupra PIB, potrivit unui studiu privind piaţa muncii.
"Sporul PIB-ului pe seama reducerii cu un punct procentual pe an a ponderii agriculturii în populaţia ocupată echivalează, pe ansamblul deceniului actual, cu aproximativ 70 de miliarde de lei (preţuri constante 2010), putând fi considerat, la modul general, drept contribuţia autofinanţării la politica respectivă", se arată în studiul "Perspectivele pieţei muncii din România în contextul strategiei Europa 2020", realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză, citat de Mediafax.
În acelaşi timp, autorii studiului, respectiv compania de audit BDO, Centrul Român de Politici Economice şi firma Gea Strategy&Consulting, apreciază că scăderea cu un punct procentual a ponderii agriculturii în populaţia ocupată ar însemna organizarea de cursuri de scurtă durată, în serii de câte şase luni pentru aproximativ 34.000 de foşti agricultori.
Studiul relevă o diferenţă foarte mare între productivitatea din agricultură faţă de cea din industrie şi servicii, cu efecte negative asupra productivităţii la nivelul înregii economii.
"Pe fondul unui nivel mediu foarte scăzut al productivităţii, comparativ cu situaţia din UE (de aproximativ 1,5-2 ori mai mic faţă de celelalte ţări foste comuniste, cu excepţia Bulgariei, şi de 2,5-6,5 ori mai mic faţă de ţările occidentale, cu excepţia L
