Fostul antrenor al lui Mutu a dus „squadra azzurra“ în primele patru echipe ale continentului.

Cesare Claudio Prandelli este numele celui care a ridicat Italia de pe jos şi a şters blazonul unei naţionale care în urmă cu doi ani a părăsit Mondialul African încă din faza grupelor, pierzând în faţa Slovaciei şi remizând cu Noua Zeelandă şi Paraguay.

Prandelli n-a fost un fotbalist mare, dar nici unul mic. A jucat doar la trei echipe, Cremonesse (1874-1978), Atalanta (1978-1979 şi 1985-1990) Juventus (1979-1985), strângând 187 de meciuri în Serie A. Era un mijlocaş harnic, care însă la 33 de ani s-a apucat de antrenorat, preluând tineretul Atalantei. La Bergamo, Cesare a stat şapte ani, făcând naveta între echipa mare şi cea de tineret, dar cunoscând şi gustul amar al unei retrogradări în Serie B. Cariera lui a mers apoi pe traseul Lecce-Verona-Venezia-Parma-Roma- Fiorentina. La Florenţa s-a consacrat în intervalul 2005-2010, ducând echipa în Liga Campionilor şi câştigând de două ori titlul de cel mai bun antrenor al anului.

A ezitat să preia naţionala

Când Marcelo Lippi a anunţat că pleacă de la naţională, federaţia de la Roma i-a propus imediat un contract pe patru ani. Prandelli nu s-a aruncat pentru că era obişnuit că munca zilnică. „Mă gândeam cu groază ce voi face când nu vor fi acţiuni ale naţionalei", şi-a explicat antrenorul ezitarea. Răcirea relaţiilor cu patronul Fiorentinei l-a împins însă către naţională, unde a ajuns cu un sentiment straniu: „Mi se părea că am intrat în posesia valorilor unei familii aristrocratice în plină decădere, dar nu m-am speriat de reconstrucţie".

Mai rău a fost că nu prea avea de unde să ia jucători, în condiţiile în care trebuia să renunţe la „elefanţii" lui Lippi, gen Cannavaro, Gattuso, Toni, iar în Serie A nu mai erau cine ştie ce talente. Interul lui Mourinho, spre exemplu, câştiga