Cel mai mare potenţial economic pentru România este în energie şi agricultură, dar de pe băncile facultăţilor ies anual numai 6.600 de licenţiaţi în energie şi doar 2.200 în agricultură, în scădere cu 25% faţă de 2006.

În schimb, numărul de diplomaţi în ştiinţe politice şi administrative a crescut de trei ori între anul şcolar 2005/2006 şi 2009/2010, până la 13.600, arată cele mai recente date ale Institutului de Statistică (INS). Datele pe 2010/2011 şi cele pe 2011/2012 nu sunt încă disponibile la INS.

Scăderea numărului de ab­solvenţi în energie şi agri­cul­tură este cu atât mai sem­ni­ficativă cu cât în acelaşi in­terval numărul total de ab­sol­venţi de facultate a crescut cu 70%, de la 112.000 la 191.000.

Analiza evoluţiei numărului de ab­sol­venţi arată că în general studiile inginereşti au pierdut puternic teren în faţa absolvenţilor de eco­nomie, drept şi şti­inţe umaniste, în pofida tren­du­lui general de pe pia­ţa muncii care ara­tă că in­gi­nerii sunt tot mai căutaţi.

Astfel, în timp ce pond­erea numărului de absolvenţi ingineri a scăzut cu 7%, de la de la 29% la 22% din total, numărul absolvenţilor de studii economice a crescut de la 30% la 37% din totalul tinerilor licenţiaţi. Ponderea ab­solvenţilor de drept a rămas constantă, la 9%.

"Ponderea mică a inginerilor, comparativ cu cea a tinerilor absolvenţi de economie sau drept este de fapt un fenomen normal, natural aş putea spune, în condiţiile în care în România încă nu există o criză din acest punct de vedere, ci doar din prisma muncitorilor calificaţi. În ţările mai dezvoltate, statul deja se confruntă cu o criză la nivel de candidaţi bine pregătiţi în inginerie, iar în scurt timp şi ţara noastră va sesiza acest aspect, care nu se poate redresa decât în ani de zile", a spus Ioan Carcea, profesor al Universităţii Tehnice Gheorghe Asa­chi din Iaşi.

Anual, s