- Social - nr. 122 / 26 Iunie, 2012 Prin Legea nr. 96, din 20 mai 1998, ziua de 26 Iunie a fost proclamata Ziua Drapelului National, si, conform legii, pe tot cuprinsul Patriei, ea este marcata prin programe si manifestari culturaleducative cu caracter evocator sau stiintific, consacrate Istoriei Romanilor, precum si prin ceremonii militare specifice, organizate in cadrul unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne. Rasfoind cartea de Istorie a Neamului, ne oprim asupra anului 1834, cand domnitorul patriot al Tarii Romanesti, Alexandru Ghica Voda, obtine de la otomani invoirea "de a pune steag romanesc corabiilor negustoresti si ostirii”. Cel destinat corabiilor era in doua culori: galben si rosu, pe cand steagul Armatei era tricolor - rosu, galben si albastru – si avea un vultur la mijloc. Acesta este inceputul adoptarii Tricolorului pe pamant romanesc. "O informatie o descoperim printre marturiile lui Jean Alexandre Vaillant, profesor si director al Colegiului "Sf. Sava” din Bucuresti (1831-1834), chemat din Franta si stabilit in Muntenia, in 1830, potrivit caruia Tricolorul ar fi fluturat pentru prima data in ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Plesuva (zona Comarnic – jud. Prahova). Astfel, arborarea, de catre francmasonul Vaillant, a Tricolorului - ca drapel al Principatelor – este cea mai veche atestare documentara a acestui fapt. Dar Tricolorul era simbol national romanesc. In timpul Revolutiei de la 1848, Tricolorul a fluturat in prima zi a victoriei, 14/26 iunie, cand domnitorul Gheorghe Bibescu a fost obligat sa abdice, fiind instaurat Guvernul provizoriu de la Bucuresti, odata cu promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului national. Revolutionarii de la 1848, atat cei din Transilvania, cat si cei din Tara Romaneasca, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, avand inscriptionata lozinca: "Dreptate – Frat