În timp ce liderii ţărilor din zona euro sunt adânciţi în dezbaterea privind continuarea austerităţii sau reluarea măsurilor de încurajare a creşterii, informaţiile care vin dinspre România par să arate că medicamentele tradiţionale funcţionează, scrie Financial Times.

FMI a dat un imbold creşterii economice şi reformelor în România. Cu toate astea, deşi Fondul a apreciat progresul făcut de România, a prevenit şi în legătură cu riscurile de scădere economică menţionând că reforma trebuie să continue.

Noul guvern trebuie să ducă la îndeplinire angajamentele pe care le-a asumat, fiind totodată supus presiunii politice exercitate de alegerile care vor fi organizate la finele acestui an.

Economia românească a frânat puternic la începutul crizei, după ce cunoscuse câţiva ani de creştere puternică, reaminteşte ziarul britanic. Unul după altul, guvernele din perioada pre-criză au adoptat o politică fiscală pro-ciclică, ceea ce a condus la o prăbuşire serioasă odată cu izbucnirea crizei.

Sub acordul cu FMI, România a adoptat măsuri de austeritate printre care şi scăderea cu 25% a salariilor bugetarilor şi creşterea TVA. Măsurile s-au dovedit profund nepopulare şi au condus la ieşiri în stradă la începutul acestui an şi la căderea guvernului în aprilie.

În ciuda problemelor din ultimul timp, Fondul apreciază că performanţele economice ale României rămân puternice. Dar instituţia previne totodată că riscurile din perioada următoare sunt foarte mari. România este expusă la criza din zona euro, principalul partener comercial şi de investiţii. În plus, deşi sistemul fiscal a fost pus pe roate anii trecuţi, rămâne vulnerabil la fenomenul de contagiune, precum şi la riscul reprezentat de creşterea creditelor neperformante pe piaţa locală.

Deocamdată, mai scrie ziarul britanic, Ponta beneficiază de "prezumţia de ne