Programele naţionale de reformă şi politicile în domeniul forţei de muncă în România vor trebui să se axeze pe atragerea şi menţinerea mai multor persoane în muncă, prin preocuparea privind reducerea costurilor nesalariale, prin flexibilizarea dispoziţiilor contractuale, prin dezvoltarea sistemului educaţional şi al formării profesionale şi prin sporirea capacităţii serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă, potrivit studiului Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020, realizat de CEROPE.

”Rata de ocupare a forţei de muncă la nivel naţional este în continuare scăzută, iar şomajul este semnificativ, deşi rata acestuia este mai mică decât media europeană”, se arată în document. Potrivit acestuia, comparativ cu valorile la nivel european, în cazul României ţintele sunt mai reduse pentru rata de ocupare (cu 5%), pentru ponderea în PIB a investiţiilor în cercetare-dezvoltare (cu 1%), pentru creşterea eficienţei energetice (cu 1%) şi pentru rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educaţie terţiar (cu 13,3 %).

Tot sub media europeană se plasează ţinta privind reducerea numărului persoanelor cu risc de sărăcie şi excluziune socială, cu 1,3 puncte procentuale (cele 580.000 persoane reprezintă în cazul României aproximativ 2,7% din totalul populaţiei, în vreme ce ţinta de 20 milioane la nivelul UE echivalează cu aproximativ 4% din totalul populaţiei).

În schimb, în cazul ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut şi al ratei părăsirii timpurii a şcolii ţintele naţionale au valori mai ridicate (cu 4% şi respectiv cu 1,3%). În prezent, în condiţiile crizei economice care încă persistă în Europa, economia românească se confruntă cu probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui defi