Uniunea Europeană ar putea dobândi puterea de a interveni direct în bugetele statelor membre, dacă acestea încalcă regulile privind datoria şi deficitul. Este proiectul ce va fi dezbătut la Consiliul European de pe 27 şi 28 iunie şi care a fost văzut de cotidianul Financial Times, dar şi de agenţia Reuters.
Informaţiile au apărut chiar înainte de întâlnirea de ultim moment a miniştrilor de Finanţe din Germania, Franţa, Italia şi Spania. Miniştrii au încercat să se pună de acord asupra capitolelor divergente.
Planul, dacă va fi acceptat, va crea o crea o uniune fiscală şi bancară care va transforma Bruxelles-ul într-un ministru de Finanţe pentru toate cele 17 state ele eurozonei. Proiectul a fost pregătit în comun de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi şi liderul Eurogrupului, Jean Claude Juncker.
Guvernele Eurozonei vor fi obligate să stabilească ce nivel al datoriei va exista, dar şi să impună limite asupra bugetelor naţionale anuale. Orice stat din Eurozonă va trebui să ceară aprobarea celorlalte dacă doreşte să se împrumute suplimentar.
Pe viitor, fiecare stat din Eurozonă va trebui să consulte Comisia Europeană şi celelalte membre ale Eurozonei înainte de a lua decizii economice sau bugetare care ar putea avea consecinţe asupra vecinilor săi. Cu alte cuvinte, o garanţie că acestea din urmă nu plătesc pentru alegeri politice proaste ale celor dintâi.
Liderii europeni vor încerca şi să rupă cercul vicios dintre datoriile suverane şi băncile slabe, care deţin obligaţiuni ale unor guvern îndatorate. Uniunea bancară se va referi la supravegherea europeană a băncilor, garanţii ale depozitelor şi regulamente bancare.
Propunerile ar însemna însă o renunţare din partea statelor membre la o mare parte din suveranitat
