USL este o construcție de monolit, care a repurtat un succes epocal în alegerile locale din iunie 2012. Aceasta este versiunea oficială a oricărui membru al acestei alianțe tripartite care, de vreo două luni, este la guvernare. Alianță care, însă, nu mi s-a părut niciodată, nici măcar în primele zile ale sale, mai fragilă ca în aceste zile. Iar hopul pe care îl are acum de trecut USL-ul este unul fantastic de mare, care s-ar putea să-i fie fatal. Este vorba despre împărțirea prăzii după victoria din aceleași alegeri locale. Adică împărțirea posturilor într-o administrație pe care toți useliștii ne-au promis-o apolitică, pe vremea când erau în opoziție, dar pe care o politiziează cum știu ei mai bine ( și știu, mai ales pesediștii, cum se face această politizare). Am văzut la Caraș Severin cum fostul pedelist Frunzăverde i-a tras în piept pe pesediști la împărțirea funcțiilor, am văzut la Alba cum aceiași liberali au refăcut Alianța DA cu PDL-ul, lăsându-i pe colegii din USL pe dinafară. Și exemplele pot continua, inclusiv în Argeș, unde ne așteptăm la reversul medaliei, adică liberalii să nu prindă funcția de viceprimar, în ciuda asigurărilor primite. Pe de altă parte, în perspectiva alegerilor generale, liberalii nu au motive de bucurie, pentru că alegerile acelea uninominale vor fi câștigate, ca de obicei, de cei care au mai mulți primari. Iar în Argeș, cu cei 15 primari ai lor, n-au prea multe motive de fericire, mai ales că știu că un partid mare și tare, cum e PSD-ul în Argeș, nu prea lasă din gheare prada ( a se citi colegiile parlamentare). Plus că mai sunt prin zonă și o mână de pedeliști, care au și ei 24 de primării, plus oamenii lui Dan Diaconescu, care, chiar dacă au doar trei primării, au consilieri cam peste tot. Deci cașcavalul se va împărți în mai multe părți, iar victoria categorică a USL Argeș este din ce în ce mai improbabilă, mai ales pe fondul un