În amestecul de etnii din Dobrogea, în localitatea Techirghiol – plină de turci, greci sau tătari – se mai văd şi urmele unei comunităţi mai puţin cunoscute pe litoral: coloniştii germani. MĂRTURII
Tudorița Horst, unul dintre ultimii reprezentanți ai germanilor dobrogeni
Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU SIMBOL
Biserica catolică construită de germani la Techirghiol este închisă
Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU ISTORIE
Etnici germani din Dobrogea, înainte de strămutare
COMUNITATE
În perioada interbelică, germanii dobrogeni nu păreau să-și facă prea multe griji pentru ce urma să se petreacă
Tudoriţa Horst din Techirghiol vorbeşte româneşte picurând, din când în când, câte un „Ja!” sau un „Nein!” foarte nemţeşti printre cuvinte. Doamna Horst - soţia pe jumătate româncă, jumătate nemţoaică, a germanului Friedrich Horst - e poate ultima dovadă vie că aici au trăit şi colonişti germani.
Te-ai aştepta să dai de ei sau urmaşii lor prin Ardeal sau Banat. Dar realitatea e că şi la Techirghiol, în Dobrogea, în general, s-a vorbit şi s-a muncit nemţeşte. Germanii de aici au lăsat urme, biserici construite, case, şi-au făcut un rost printre celelalte etnii de pe litoral. Anul 1940 şi tulburările ce urmau i-au trimis însă pe nemţii dobrogeni - sosiţi aici în secolul XIX şi începutul secolului XX - în Germania nazistă.
Au mai rămas 19
Sub sloganul „Heim ins Reich” („Acasă în Reich”), germanii de aici, alături de alţii din multe zone ale României conduse de Ion Antonescu, au fost strămutaţi, doar cu câte un geamantan la ei, în Germania. 256 de germani au plecat atunci şi din Techirghiol (vreo 16.000 din toată Dobrogea). În localitate au mai rămas doar 19, arată o monografie. Apoi, în comunism, a mai fost un val, când mulţi dintre descendenţii lor s-au mutat în Germania.
Puţinii urmaşi ai lor de azi din Techirgio
