Confruntându-se cu un deficit public imens şi o datorie la nivel record, a doua cea mai mare economie a zonei euro încearcă să evite să devină următoarea piesă de domino în jocul crizei datoriilor suverane prin sprijinirea sectorului bancar european.

Franţa este unul din principalii susţinători ai proiectului de uniune bancară pan-europeană şi, cu un ochi aţintit asupra expunerilor propriilor instituţii de creditare pe pieţele periferice, pentru recapitalizarea imediată şi directă a băncilor din fondurile de urgenţă ale zonei euro.

Următorii pe listă

„Cred că motivul pentruc are francezii doresc acest lucru este unul simplu: ei ştiu cu certitudine că sunt următorii pe listă, imediat după Italia”, a declarat Nicholas Spiro, şef al departamentului de consultanţă la Spiro Sovereign Strategy, pentru postul de televiziune CNBC.

Criza datoriilor suverane a înghiţit, deja, Grecia, Irlanda şi Portugalia, toate trei recurgând la asistenţă financiară internaţională pentru a putea supravieţui. Spania a cerut asistenţă externă pentru băncile sale iar Cipru a cerut, la rândul său, ajutor. Costurile de împrumut ale Italiei au atins cote periculoase.

Pentru a opri contagiunea, Francois Hollande, noul preşedinte al Franţei, a propus măsuri care l-au pus în conflict direct cu Germania.

Franţa, băncile şi agenţiile de rating

Agenţiile de evaluare financiară au declarat, în repetate rânduri, că posibilitatea ca Franţa să fie forţată să-şi sprijine sectorul bancar este principalul factor care afectează ratingul financiar al Franţei, acesta fiind deja retrogradat de Standard & Poor's în luna ianuarie cu o treaptă sub nivelul maxim „AAA”.

Mai mult, Moody's a retrogradat ratingul băncilor franceze BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole, împreună cu cel al altor bănci internaţionale, considerând că a devenit incert în ce măsură