Doctoratul este descrierea detaliată a unor rezultate originale

Ce este de fapt un doctorat? La ce este bun? Cum putem deosebi un doctorat fraudulos de un doctorat „pe bune”?  Dezbaterea publică legată de cazul Ponta mă face să cred că pentru mulţi spectatori doctoratul e o entitate nebuloasă, un document complicat, niște studii aprofundate ale unui subiect,  „referate” care explică anumite aspecte mai cu precizie.  De fapt, doctoratul e colecția unui număr de articole științifice explicate mai pe larg pentru ca toți pașii care au dus la rezultatele lucrărilor publicate să fie detaliați mai bine. Prin natura lor, articolele științifice sunt scrise foarte concis. De exemplu, acest articol, despre un subiect atât de larg cum e calitatea vieții în China, are o lungime de şase pagini cu tot cu referințe. În cazul acestui articol ne așteptăm ca în teza de doctorat în care va fi inclus să găsim informații mai precise despre ce sondaje de opinie s-au examinat, cum s-au analizat datele, rezultate preliminare și alte informații mai detaliate care sunt folositoare pentru cei ce lucrează în acest tip de cercetare. Pentru cei care sunt consumatorii-țintă ai revistei Proceeding of the National Academy of Sciences (PNAS) (oameni de știință, în general) rezultatul final – și anume că în ciuda creșterii de patru ori a PIB-ului Chinei percepția asupra calității vieții în China a urmat o curbă asemănătoare țărilor în tranziție din estul Europei – este prezentat convingător într-un articol de şase pagini. Așadar, nu poate exista un doctorat adevărat fără publicații științifice. Și publicațiile să fie în reviste citite de către comunitatea de cercetare. Motivul pentru care un articol în PNAS e valoros, iar unul din Analele Universităţii din Oradea (AUO) e mai puțin valoros e faptul că PNAS e citit de mii de cercetători, iar AUO e citită de puțini. Așadar, ceea ce apare în AUO