În timp ce liderii din zona euro dezbat politica creşterii economice versus austeritate, dovezile din România par să indice că tratamentul tradiţional funcţionează, potrivit unui articol postat pe blogul publicaţiei Financial Times.

FMI a apreciat reformele şi redresarea economică din România, dar cu toate că a lăudat progresele realizate, a avertizat că există riscuri substanţiale de scădere, iar reforma mai are un drum lung de parcurs.

Noul guvern instalat după prăbuşirea predecesorului său, la sfârşitul lui aprilie, trebuie să echilibreze angajamentele internaţionale cu presiunile politice din anul electoral, lucru dificil de realizat.

FMI a încheiat a cincea evaluare a acordului stand-by cu România pe 22 iunie, decizând că ţara a respectat termenii acordului într-o măsură care îi conferă dreptul să primească o nouă tranşă de finanţare, în valoare de 519,4 milioane de euro.

România are astfel la dispoziţie 2,67 miliarde de euro, dar guvernul nu intenţionează să folosească fondurile, considerate preventive.

Acordul a fost aprobat în martie anul trecut, înlocuind un program de 12,94 miliarde de euro în vigoare din mai 2009.

Economia a frânat în urma crizei financiare mondiale, după mai mulţi ani de creştere puternică, în ultimul deceniu. Guverne succesive au adoptat politici bugetare relaxate pro-ciclice în perioada de boom economic, ceea ce a dus la o cădere serioasă la izbucnirea crizei, se arată în articol.

Sub protecţia FMI, România a adoptat măsuri de austeritate, inclusiv concedieri şi o reducere cu 25% a salariilor în sectorul public, precum şi majorarea TVA.

Măsurile s-au dovedit extrem de nepopulare şi au contribuit la alimentarea protestelor de stradă de la începutul acestui an, care au condus până la urmă la căderea guvernului în aprilie. Fostul Executiv a fost înlocuit de coaliţia social-liberală cond